Eu as alerga… sa-mi simt plamanii cum prind aripi. As alerga spre tine si nu ti-as mai da drumul decat peste o saptamana cand nu voi mai fi.
Si daca m-ai lasa te-as prinde de mana si as sta treaza sa vad cu tine rasaritul. Ti-as sorbi zambetul ca sa-l am cu mine, pe drum.
Mi-as saruta mama pe ochi dar nu i-as spune pentru ca n-ar suporta, nu acum. I-as mangaia obrajii fini si palmele ei mici.
As canta, da, as canta in Piata Universitatii si nu mi-ar pasa de nimic. V-as indruma pe voi toti sa va iubiti viata. Desi, sunt sigura, m-ati lua drept nebuna.
As urla spunandu-va cat de norocoasa sunt si as zice in gura mare numele tuturor celor care imi sunt dragi… V-as cauta si v-as mangaia pe toti.
Mi-as da toti banii pe flori si o palarie…
N-as rata o cupa de inghetata si as dansa ca si cum tu ai fi singurul barbat de pe lume. As dansa cu tine… pe iarba, cu picioarele goale.
Daca as mai avea o saptamana de trait mi-ar fi rusine… dar as recunoaste ca abia acum stiu sa traiesc. Ce pacat insa ca doar asa as fi nevoita sa invat sa traiesc.
Tu traiesti? Cum? Ai uitat vreodata de tine? Ai simtit ca explodezi de fericire?
Ce-ai face dac-ai sti ca mai ai de trait doar o saptamana? A fost tema emisiunii lui Liviu Mihaiu, de joia trecuta, de la Radio Guerrilla. Grea incercare, asa-i?
Photo credit: Daneli’s photostream on Flickr
Aboneaza-te prin E-mail sau prin RSS si vei afla instant ce se publica nou pe blogul Fii femeie!


